Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

20 iulie, Sfântul Ilie. Legende și tradiții populare

0 27

Sfantul-Mare-Prooroc-Ilie

Sfântul Ilie este celebrat de creştini ca profet, mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul Ilie este cunoscut şi ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români. În 20 iulie, peste 127.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

În această zi, spune legenda, Sfântul Ilie iese la plimbare pe cer într-un car de foc, tras de doi sau patru cai albi înaripaţi, cu biciul în mână şi trimite pe pământ tunete, fulgere şi trasnete, vânt puternic, ploi abundente şi grindina. Când fulgeră în cer, Sfântul Ilie dă cu sabia, iar când tună, atunci Pălie, vizitiul lui, arde cu tunul.

Astfel sfântul se răzbună pe oamenii răi, păcătosi şi necredincioşi. Se mai spune că şi dracii se sperie şi se ascund prin pomi, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în corpul unor animale, în special câini şi pisici. Ca sa nu-i scape nici unul Sfântul Ilie trăsneşte şi arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii.

Tradiţia spune că în dimineata acestei zile trebuie să se culegă plante de leac şi în special busuioc, care dupa ce se sfinţesc la biserica se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămari.

Înaintea acestei sărbatori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.

De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc de sufletele morţilor. Unele femei împart porumb fiert, dar şi farfurii cu mâncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vara, legate cu lâna roşie, sunt împodobite şi canile pline cu apă.

Femeile chemau în această zi copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele cazute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu cânepa, se dezbracau şi se tăvăleau prin cultura, apoi se îmbracau şi se întorceau acasa. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepa verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima data după urcarea oilor la stâna. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migală.

La sate, apicultorii bărbati, curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbracaţi în haine de sărbătoare şi ajutaţi de către un copil, recoltau mierea de albine. Dupa retezatul stupilor cei din casă împreuna cu rudele şi vecinii gustau mierea noua şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere pentru a asigura belşugul apicultorilor şi pentru a apara stupii de furtul manei.

În credinţa populară mărul este pomul Sfântului Ilie şi de aceea nu se culeg şi nu se mănânca mere noi până în această zi. Nu e voie nici ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate nici grindina. Merele culese în această zi se duc întâi la biserică, pentru că exista credinţa că numai aşa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta.

Se spune că dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi.

De teama pagubelor făcute de trăznete, ploaie şi grindină în acestă zi nu se lucrează.

 

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.