Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Dan Barna: România are nevoie de un preşedinte care nu intervine doar în situaţii de criză

0 21

România are nevoie de un preşedinte activ şi prezent, care nu intervine doar în situaţii de criză, declară Dan Barna, candidatul Alianţei USR PLUS la alegerile prezidenţiale, într-un interviu.

El afirmă că, în cazul în care va câştiga alegerile, România va avea pentru prima dată un preşedinte provenit din mediul privat, după „doi profesori, un editor de carte şi un comandant de navă”, care veneau din sectorul public.

În ceea ce priveşte politica externă, Dan Barna mizează pe credibilitate, predictibilitate, dar şi pe o atitudine mai consistentă în regiunea Europei de Est, remarcând că România a fost, încă de la momentul aderării, o prezenţă „mai degrabă vag discretă în ceea ce însemna construcţia europeană”.

Direcţiile pe care ar dori să le susţină în mandatul său sunt: digitalizarea, construcţia autostrăzilor, dezvoltarea infrastructurii feroviare, susţinerea educaţiei. Dan Barna mai spune şi că doreşte să devină obligatorie participarea preşedintelui la şedinţele de guvern în care se dezbat bugetul de stat sau probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării şi asigurarea ordinii publice.


AGERPRES: Guvernul Orban a primit votul de învestitură. A fost un rezultat la care v-aţi aşteptat?
Dan Barna: Evident că a fost un efort complicat, pentru a se genera o nouă majoritate. Noi încercaserăm să testăm această majoritate, să vedem dacă există, dincolo de moţiune şi învestitură. La iniţiative parlamentare nu a funcţionat. Nu a funcţionat la „Fără penali în funcţii publice”. Luni însă, din fericire pentru România – şi spun asta pentru că într-adevăr era o miză mare să scăpăm de guvernarea Dăncilă – au fost 240 de voturi, ceea ce arată că avem un guvern cu majoritate la limită, un guvern care se bazează pe un sprijin foarte subţire. Dar este o veste bună pentru România că, după fix 34 de luni – Guvernul PSD a început în 4 ianuarie 2017 – scăpăm de, probabil, cea mai neagră guvernare PSD pe care a avut-o România. Faptul că am ieşit din logica asta şi avem o altă guvernare, care oricum ar fi, va fi mult mai bună decât ce am avut până acum, e un semn de însănătoşire pentru România. Şi din această perspectivă cred foarte mult că miza alegerilor prezidenţiale, a primului tur cel puţin, este aceea de a avea un tur doi fără PSD, care să reflecte că la 30 de ani de la Revoluţie, România a ajuns la maturitatea politică să sancţioneze drastic un partid care s-a îndepărtat complet de agenda cetăţenilor.

Asta a fost ceea ce am văzut cu toţii în aceste 34 de luni: de la un program de guvernare care promitea o ţară modernă şi europeană, am avut în realitate un stat şi un guvern care au avut ca singur obiectiv să atace justiţia şi să destabilizeze funcţionarea instituţiilor. Faptul că am reuşit acum să eliminăm acest coşmar, cred că e un lucru remarcabil.


AGERPRES: Ce veţi face dacă nu se vor pune în aplicare obiectivele trecute în pactul cu PNL?
Dan Barna: Am declarat de la tribuna Parlamentului că USR va susţine învestirea Guvernului – s-a întâmplat lucrul acesta – dar mai departe vom fi foarte prezenţi şi foarte activi în a monitoriza şi a pune presiune pe acest guvern să îşi asume obiectivele pe care de comun acord le-am agreat. Premierul a confirmat că acele obiective vor fi adresate: vorbim de primari în două tururi, de „Fără penali în funcţii publice”, de recursul compensatoriu – sunt 20.000 de infractori eliberaţi în societate, mulţi dintre ei pentru fapte violente. Vorbim de subiectele de mediu foarte sensibile: tăierea pădurilor; Roşia Montana, care trebuie să ajungă din nou pe masa UNESCO, ONG-urile care să poată să redevină custozi ai ariilor protejate, pentru că acolo vorbim de o protecţie asumată şi sufleteşte. Vorbim de reformele în legile electorale şi de reprezentarea diasporei într-un procent mult mai bun în Parlamentul României, pentru că astăzi diaspora are parlamentari egali cu cel mai mic judeţ din România, când în realitate, metaforic vorbind, diaspora e de departe cel mai mare judeţ din România.

AGERPRES: De ce să voteze românii pentru dumneavoastră şi nu pentru alt candidat?
Dan Barna: Este pentru prima dată când România va avea un preşedinte din mediul privat. Până acum, cei patru preşedinţi pe care i-a avut România după Revoluţie sunt oameni care veneau din sectorul public. Nu este în esenţă nimic rău în asta, doar că azi România are nevoie şi de un manager de dezvoltare. Până acum, am avut doi profesori, un editor de carte şi un comandant de navă. Astăzi, România are posibilitatea – şi acesta este un element care cred că mă diferenţiază semnificativ – şi de un antreprenor, de un om care a plătit salarii, care a luptat cu instituţiile statului, cu ANAF, cu Ministerul Finanţelor, cu Ministerul Fondurilor Europene, ca să ajute beneficiari. Un om care înţelege toată chinuiala aceasta pe care statul român o transferă către cei care produc cu adevărat plusvaloare în economia românească, către agenţii economici, către cei care administrează capitalurile.

Azi avem nevoie de un manager de dezvoltare şi de un preşedinte care să fie activ şi prezent, pentru că preşedintele e singura persoană aleasă direct de cetăţeni, e singura instituţie politică care, având în spate votul cetăţenilor, trebuie şi poate să aducă în dezbaterea publică temele care îi interesează pe oameni: furtul pădurilor, şcolile în care copiii învaţă lucruri care nu îi ajută în viaţa profesională, spitalele murdare, lipsa proiectelor care să demareze construcţia de autostrăzi, despre care tot vorbim de 30 de ani. Adoptăm şi legi în Parlament, dar nu se întâmplă în realitate. Lucrurile acestea trebuie să existe în dezbaterea publică, iar preşedintele are instrumente să le pună pe masă.


AGERPRES: Care este principalul obiectiv de politică externă pe care l-aţi promova ca preşedinte al României?
Dan Barna: Predictibilitatea. Pentru că România, nefiind unul dintre statele mari ale planetei, dar nefiind nici o republică marginală, are această monedă care e foarte importantă în politica externă: credibilitatea şi predictibilitatea. Acele declaraţii iresponsabile privind mutarea ambasadei au făcut să fie aruncată la gunoi o experienţă de 70 de ani şi de relevanţă a României în Orientul Mijlociu. Pentru că România era una dintre puţinele ţări, la nivel internaţional, care aveau relaţii foarte bune şi cu Israel, şi cu statele arabe. După declaraţiile inepte ale fostului premier Dăncilă, nu doar că am pierdut toată credibilitatea din zonă, dar şi posibilitatea foarte reală la momentul acela de a obţine un loc nepermanent în Consiliul de Securitate, pentru că o parte din ţările care trebuiau să voteze ne-au întors spatele, pe bună dreptate când eşti atât de iresponsabil. Lucrurile acestea nu se pot îmbunătăţi decât dacă eşti foarte predictibil, consecvent cu tratatele din care faci parte.

Pilonii de politică externă ai României sunt, fără îndoială: relaţia cu SUA, care e o relaţie privilegiată din punctul nostru de vedere, calitatea de membri UE, unde am spus încă de la europarlamentare că vom trimite oameni de care să fim şi mândri, nu care să ne facă de râs, cum păţim de ani buni de zile. Şi iată, unul dintre europarlamentarii noştri, Dacian Cioloş, e chiar preşedintele Renew Europe, cel de-al treilea grup din PE. Ceilalţi şapte europarlamentari sunt toţi implicaţi în activităţile comisiilor şi în poziţii de conducere în comisiile din Parlamentul European. Şi contează foarte mult poziţia şi vocea lor.

Până acum, noi nu prea am fost reprezentaţi. Am fost doar prezenţi la o masă unde se luau decizii, pe care nu le influenţam în niciun fel, pentru că oamenii pe care îi trimiteam acolo erau decorativi în cea mai mare parte.

Cea de-a treia direcţie este, evident, caracteristica de membri NATO pe Flancul Estic al alianţei, o poziţie care ne oferă oportunităţi foarte bune, în măsura în care înţelegem să fim statul de la care Alianţa aşteaptă stabilitate. Pentru că în contextul politic din Estul Europei – în momentul de faţă avem o Polonie şi o Ungarie foarte autocentriste; avem o Turcie, în Sud, care vrea să reconstruiască Imperiul Otoman şi are alt tip de obiective decât integrarea aceasta, în care eu cred foarte mult – România este de fapt partenerul de la care se aşteaptă stabilitate, forţă şi direcţie pe Flancul Estic. Tocmai jucând această carte putem aştepta şi investiţia, acele offset-uri în care o parte din industria de apărare să fie dezvoltată la noi în ţară, nu doar să cumpărăm, folosind banii din buget pentru a finanţa companii din alte state. În acest context, în care Alianţa are nevoie de o Românie stabilă şi puternică, e unul dintre atuurile pe care le putem pune pe masă pentru a ne dezvolta şi a folosi resursele, şi din industria de apărare, aici în ţară, nu doar să cumpărăm echipament.


AGERPRES: Aţi spus că europarlamentarii Alianţei sunt mai vocali, mai prezenţi. Vedeţi, în concordanţă, şi un preşedinte mai activ în Consiliul European?
Dan Barna: România a fost încă de la momentul aderării o prezenţă, aş spune, mai degrabă vag discretă în ceea ce însemna construcţia europeană, scenariile pe care le-au dezvoltat Comisia, Consiliul şi Parlamentul. Nu poţi să contezi în acest dialog european decât dacă îţi asumi o forţă a reprezentării la fiecare nivel, inclusiv la nivelul activităţii preşedintelui în Consiliu. Şi spun asta pentru că, dincolo de prezenţa în Bruxelles, poziţia noastră deschide nişte oportunităţi pe care noi nu le-am folosit. Marea Neagră devine uşor-uşor un lac rusesc. Din această perspectivă, doar fereastra dinspre România mai dă perspectivă europeană acestei mări. Asta este o carte pe care putem să o jucăm. Putem să fim mai relevanţi în regiune, mai prezenţi şi consistenţi în tot ceea ce înseamnă dialogul la Marea Neagră. Putem să încercăm să avem o voce în zona Balcanilor de Vest. Eu cred foarte mult că acolo, după toate eforturile făcute în regiune, Europa ar fi trebuit să fie mai fair cu această regiune. În ceea ce înseamnă Estul Europei, este de aşteptat să avem consistenţă mai mare decât am avut până în prezent, din punctul meu de vedere.

AGERPRES: Cum vă imaginaţi România la finalul mandatului dumneavoastră, ce vreţi să schimbaţi?
Dan Barna: E o Românie care va fi început să facă proiecte, să se digitalizeze. Pentru că este unul dintre lucrurile care este în aşa de mare măsură la îndemâna noastră şi totuşi am refuzat ani de zile să îl folosim. Digitalizarea ANAF, interconectarea bazelor de date dintre Ministerul Finanţelor-ANAF-Camera de Comerţ, toate lucrurile acestea care ar face viaţa atât de simplă, şi pentru antreprenori – în toate raportările pe care le fac – şi pentru instituţiile publice, care nu ar mai avea pereţii aceia capitonaţi de bibliorafturi cu tone de hârtie. Impresia asta de conţopism de ani 1900… Lucrurile astea se pot schimba şi nu presupun foarte mult. Folosind digitalizarea eliberezi o grămadă de resursă creativă, prin care poţi să furnizezi servicii mai bune în instituţiile publice. Văd o Românie în care digitalizarea să devină o realitate, nu doar o fantezie care funcţionează într-un loc sau altul.

Acum un an şi jumătate, în zona Iancului s-au introdus la Poştă nişte bonuri de ordine. Am fost foarte încântaţi. Era o doamnă care le explica celor mai în vârstă cum funcţionează. Era un pas spre civilizaţie, să nu mai stea lumea buluc la fiecare ghişeu, cum se întâmplă. După două săptămâni, dispăruseră şi ecranele şi distribuitorul de bonuri. I-am întrebat ce s-a întâmplat. „Nu s-au obişnuit oamenii cu ele”. E revoltător, o bătaie de joc, dacă asta a fost raţiunea, că probabil au început un om sau altul să facă scandal şi, brusc, au renunţat la o investiţie şi la un serviciu care aducea civilizaţie într-un proces.

O altă direcţie pe care o văd după cinci ani de mandat Dan Barna este o Românie care a început să îşi construiască autostrăzile. De 30 de ani doar vorbim că se vor face autostrăzi. Am ajuns – cât de ridicol! – să aprobăm legi în Parlament ca să existe autostrăzi. Autostrada Moldovei a fost votată acum un an şi ceva în Parlamentul României. Toată lumea a aplaudat. Şi noi am votat. Dar faptul că aprobi o autostradă în Parlament nu înseamnă nimic, dacă nu există şi lucrările respective. La fel – o Românie în care infrastructura feroviară funcţionează şi ne putem baza pe ea, pentru că rămâne în continuare o alternativă foarte bună, tocmai din cauza problemelor de trafic, dar şi datorită costului şi confortului pentru pasageri.

De asemenea, o Românie în care dascălii sunt plătiţi la fel de bine precum judecătorii sau medicii, pentru că educaţia nu poate fi ameliorată decât dacă investim şi în calitatea ei. Faptul că s-a investit în acces şi participare – foarte bine. Transportul copiilor, masă caldă – lucrurile acestea care, în zonele defavorizate, aduc copiii la şcoală, sunt lucruri fireşti, necesare. Dar, dacă vorbeşti de performanţă şi cum reduci numărul de copii analfabeţi funcţional, care citesc un text şi nu înţeleg despre ce e vorba – asta nu se poate întâmpla decât dacă ai dascăli mai buni, mai bine plătiţi. Astăzi, din păcate, salariile mici şi desconsiderarea, cumva, a meseriei de dascăl au făcut ca în sistem să vină persoane care de fapt nu reuşesc să aibă succes în alte domenii. Există dascălii aceia vocaţionali, minunaţi, inspiraţionali, care au elevi care câştigă la olimpiade de robotică, informatică sau de engleză, dar elite vor exista întotdeauna, în orice generaţie. Oricât de bine sau de rău va merge un stat, vor exista elite – e o lege a firii. Dar miza este cum ne asigurăm că acel nivel de mijloc este unul suficient, astfel încât acei copii să poată să fie adulţi cu un rol în piaţa muncii, un rol care contează. Asta se întâmplă dacă se investeşte în calitatea actului educaţional. Asta înseamnă şi proceduri de formare continuă, pentru că există şi cazul în care deşi profesorii sunt de bună calitate faptul că folosesc metode de acum 15-30 de ani face ca produsul final să fie unul mediocru. Faptul că avem licee în care ani la rând nu este nici măcar un absolvent de bacalaureat arată exact lucrul acesta, că felul în care funcţionează educaţia astăzi în România este depăşit foarte tare.


AGERPRES: Preşedinte-jucător sau preşedinte-mediator?
Dan Barna: Preşedinte activ şi prezent. Eu cred că România are nevoie de un preşedinte care nu intervine doar în situaţii de criză. Asta e la îndemână şi, cumva, firesc: într-o criză maximă preşedintele să apară şi să ia poziţie. Dar România are nevoie acum – şi de asta spuneam de un preşedinte manager de dezvoltare – de un preşedinte care să fie prezent în dramele şi reuşitele şi, poate, uneori, şi tragediile cu care se confruntă societatea. Pentru că românii – probabil nu doar ei, dar în particular românii – sunt o naţiune mimetică. Ei urmează exemplul. De fapt, aşa funcţionează comunităţile dintotdeauna. Şi dacă preşedintele ţării dă un exemplu de prezenţă, de a fi activ în temele relevante pentru cetăţeni, oamenii capătă şi ei încredere că lucrurile se pot schimba. România are nevoie de un preşedinte care să furnizeze o viziune şi un exemplu personal. Am întâlnit mulţi români din diaspora, în ultimele săptămâni, care mi-au spus că au plecat din ţară, nu din cauza salariului minim, ci pentru că nu mai aveau încredere că România merge într-o direcţie. Şi aveau sentimentul acela că trăim de pe azi pe mâine. Spuneau unii dintre ei că nu mai aveau încredere că România e ţara unde ar vrea să îşi crească copiii. Şi asta e o informaţie foarte dureroasă.

Discutând cu cei din SUA, despre ce ar trebui să facă ţara pentru ca ei să se întoarcă, mesajul lor a fost foarte simplu: „Arătaţi-ne că suntem vruţi!”. Pentru că şi acolo, şi în Germania, şi în Spania, am întâlnit români care s-au întors în ţară – căpătând o experienţă profesională în ţările în care au lucrat – şi şi-au deschis aici firme. S-au întors cu inima deschisă, că vin să contribuie, să facă ceva în ţara lor şi s-au trezit după 2-3 săptămâni că au venit fie primari, fie funcţionari din diverse instituţii, care le-au cerut şpagă sau le-au spus: „Hai să îmi faci gardul şi porţile, dacă tot ţi-ai deschis o companie de fier forjat!”. Astfel încât, oamenii respectivi au spus: „Am împachetat şi am plecat, pentru că am înţeles că nu sunt, de fapt, vrut şi statul continuă să mă fugărească şi aşa va face tot timpul. Pentru că, dacă eu răspundeam la cererea respectivă, aşa ar fi fost toată viaţa mea în continuare”.

Despre asta e vorba când spun că putem să ne schimbăm, despre asta cred e vorba la aceste alegeri prezidenţiale, la primul tur, pentru că un tur doi fără PSD dă exact acel mesaj: că putem să ne schimbăm. Faptul că ai avut un partid care timp de de 30 de ani – iar în trei ani şi jumătate, acum, în mod particular – a ignorat total interesul comunităţii şi continui să îl aduci în spectrul politic, să îl susţii, este unul dintre elementele care îi alungă pe tineri din ţară. Faptul că am avut oameni precum Dragnea sau Vâlcov, condamnaţi pentru furt de bani publici, care continuau să pretindă că sunt îndreptăţiţi să conducă România, este cel mai prost mesaj pe care poţi să îl dai unei tinere generaţii. Pentru că ei văd: „Ori te apuci de furat, ori pleci din ţară”. Exact cu acest mesaj lupt eu şi pentru asta candidez la preşedinţia României, pentru a transmite mesajul că putem să fim fericiţi şi în România, că putem să ne construim viitorul aici în ţară.


AGERPRES: Programul dumneavoastră politic pentru alegerile prezidenţiale propune o reformă constituţională, care ar viza puteri sporite pentru preşedinte. În România au existat după Revoluţie rezerve în ce priveşte concentrarea puterii politice în mâinile unui singur om. Credeţi că exista un risc în acest sens?
Dan Barna: Luni a fost învestit Guvernul Orban, propus de către preşedintele Iohannis. Dar în egală măsură preşedintele Iohannis i-a propus şi pe Grindeanu, şi pe Tudose, şi pe Viorica Dăncilă. După care nu a mai avut pârghii pentru criza politică în care am intrat, nu a avut pârghii constituţionale să mai intervină. De asta eu consider că o reformă constituţională, prin care preşedintele devine cu adevărat arbitru în situaţii de criză politică, este fundamental necesară. Imaginaţi-vă ce simplu ar fi fost ca, după ce a trecut moţiunea de cenzură împotriva doamnei Dăncilă, preşedintele să verifice dacă există o majoritate – şi nu exista, era foarte subţire la momentul acesta şi foarte eterogenă – să propună un nou premier sau să convoace alegeri anticipate. Şi preşedintele, şi premierul, şi toată lumea e de acord că soluţia corectă astăzi, pentru România, ar fi fost alegeri anticipate, doar că sunt foarte greu de organizat pe actuala Constituţie. Dacă preşedintele ar fi avut această posibilitate, să avem anticipatele astăzi, ieşeam din criză în mod onest. Lucrul acesta se poate face dacă schimbăm Constituţia şi spunem foarte clar: în situaţii de criză, dacă nu există o altă majoritate clară, preşedintele poate dizolva Parlamentul şi convoca alegeri anticipate.

Tot aşa, în situaţia în care Parlamentul decide să îl suspende pe preşedinte, dacă referendumul nu e confirmat de cetăţeni, Parlamentul să se dizolve automat. Pentru că, altfel, rămânem şi am rămas nu de puţin ori în aceste crize politice îngheţate care sunt foarte interesante pentru oamenii politici, dar pentru cetăţeni nu aduc niciun beneficiu. Avem conflict permanent între puterile statului.

AGERPRES: Deci nu vă temeţi de o posibilă concentrare a puterii?
Dan Barna: Nici pe de o parte. Nu vorbim de o concentrare, ci de un mecanism prin care preşedintele să poată să fie arbitru, atunci când e necesar să fie arbitru. În egală măsură, văd necesar ca „Fără penali în funcţii publice” să devină o literă de text în Constituţie. Să avem alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi trecută în Constituţie, pentru a nu mai avea majorităţi de circumstanţă, care să tot schimbe legea: „Hai într-un tur!”, „Hai în două!”.

De asemenea, văd foarte important ca preşedintele să aibă un rol în construcţia bugetului. Pentru că în momentul în care vorbim de dezvoltarea statului, în realitate, vorbim de cum alocăm banii României pentru a ne dezvolta. Preşedintele fiind votat direct de către cetăţeni şi asumându-şi nişte obiective – cum sunt 6% din PIB pentru educaţie – în momentul în care are această pârghie constituţională, de a fi prezent la construcţia bugetului, poate să ducă la îndeplinire acele obiective. Altfel, poate să trimită bugetul înapoi în Parlament o singură dată – lucru care nu rezolvă nimic, mai întârzie un proces. Dar eu cred că preşedintele trebuie să aibă un rol în construcţia bugetului de la bun început.

AGERPRES: Credeţi că aveţi şanse să treceţi în Constituţie alegerea primarilor în doua tururi, în condiţiile în care şi PSD şi UDMR sunt împotrivă?
Dan Barna: E foarte clar că trebuie să vorbim de o majoritate de constituantă, deci o majoritate largă în Parlamentul României. Această majoritate se poate realiza doar prin alegeri. La momentul acesta – nu, cu actualul Parlament, în care premierul Orban va avea, fără îndoială, probleme foarte mari să îşi impună agenda, miza este ca la alegerile care urmează. De aceea, solicităm noi să fie anticipate, fiindcă altfel, dacă vom avea o guvernare de un an, PSD va ataca constant, va decredibiliza şi va eroda foarte mult această guvernare PNL şi o să avem din nou o secvenţă în care discutăm de variante cu PSD la guvernare sau nu la guvernare. Ceea ce înseamnă o risipire a efortului de trei ani şi jumătate al cetăţenilor români care s-au chinuit să ne aducă în postura de a putea scăpa de PSD.

AGERPRES: În programul dumneavoastră sunt enumerate o serie de obiective, precum desfiinţarea inspectoratelor şcolare sau eliminarea impozitului pe salariul minim. Ce pârghii aveţi pentru astfel de obiective?
Dan Barna: Pârghiile sunt forţa acestui mesaj şi a poziţiilor publice pe care preşedintele poate să le pună pe agenda publică. Evident că Alianţa USR PLUS s-a născut din oameni care s-au săturat să mai stea deoparte. Am înţeles că, dacă nu ne implicăm şi politic, lucrurile nu se vor schimba în România în niciun fel. Dacă oamenii oneşti şi competenţi nu se implică şi politic, nu există o soluţie de îmbunătăţire a statului. Strategia pe care noi am propus-o era în patru paşi: alegeri europarlamentare – şi am obţinut un rezultat grozav; alegeri prezidenţiale – am obiectivul să ajung în turul doi, iar de acolo să ajung preşedintele României; alegeri locale – unde sunt convins că vom avea sute, probabil mii, de consilieri locali, de primari la nivelul ţării; alegeri parlamentare – prin care să putem forma Guvernul. Şi e o miză foarte importantă cum vor arăta aceste alegeri. Pentru că vom avea Alianţa USR PLUS susţinută de PNL sau PNL susţinut de Alianţa USR PLUS – e perspectiva acestei predictibile colaborări, care sper să fie suficient de consistentă ca să genereze majoritatea prin care să putem să facem reforma constituţională.

Iar pârghiile sunt tocmai acelea de colaborare cu un guvern care să rezulte din alegeri, de aceea vorbim de alegeri anticipate. Pentru că pe actuala majoritate, cu Ponta, cu Tăriceanu, cu toate celelalte bucăţi de PSD risipite în diverse alte partide, evident că nu e predictibil că se va putea guverna în vreun fel.


AGERPRES: Aţi spus că nu daţi crezare unui sondaj recent care vă situează pe locul patru în opţiunile electoratului. Ce argumente aveţi?
Dan Barna: Eu sunt de două luni şi jumătate în stradă, printre cetăţeni, şi la fel ca la europarlamentare, pulsul şi percepţia reacţiei străzii sunt foarte clare în direcţia unei schimbări necesare, a unei aşteptări ca oameni tineri să vină şi să se implice în viaţa politică a României. Din această perspectivă, candidatul Diaconu nu apare în discuţiile cu cetăţenii. Sunt foarte rare persoanele care vorbesc de Mircea Diaconu. Dar, mă rog, fiecare sondaj are propria metodologie. Nu sunt foarte multe lucruri de comentat. Însă eu sunt convins că în aceste cinci zile pe care le mai avem în faţă vom reuşi să generăm gradul de implicare şi mobilizare pentru vot, astfel încât să ajung în turul doi şi să avem cu adevărat o dezbatere despre România.

I-am invitat constant, în fiecare zi, şi pe preşedintele Iohannis şi pe fostul premier Dăncilă, la o dezbatere deschisă despre România. E un lucru pe care românii îl aşteaptă, un lucru firesc şi necesar. Sunt gata să particip la orice dezbatere, cu oricine, în orice structură, cu oricare alţi candidaţi, la care participă şi preşedintele Iohannis sau premierul Dăncilă, tocmai pentru a putea discuta şi între candidaţii cu şanse reale despre cum arată România următorilor cinci ani.

AGERPRES: O critică adusă acestei campanii a fost lipsa dezbaterilor. De ce condiţionaţi aceste dezbateri de prezenţa lui Klaus Iohannis sau a Vioricăi Dăncilă?
Dan Barna: Pentru că eu cred că e necesară o dezbatere între candidaţii dintre care va fi ales preşedintele României. Altfel, dacă organizăm dezbateri doar de amorul dialogului, ele nu aduc în realitate nimic pentru cetăţeni şi pentru perspectiva reală de opţiune electorală pe care aceştia o vor exprima.

AGERPRES: În urma anchetei referitoare la structurile de economie socială dezvoltate de dumneavoastră, aţi precizat ca s-au efectuat controale privind acele proiecte şi că nu s-a depistat nimic în neregulă.
Dan Barna: Pentru că nu a fost nimic în neregulă.

AGERPRES: Există aspecte pe care vi le reproşaţi în legatură cu acele proiecte? Aţi fost cumva contactat de către cei de la DNA?
Dan Barna: Eu am fost foarte deschis de la bun început, de când au început jurnaliştii de la RISE să cerceteze diverse subiecte în ce mă priveşte. Am fost foarte deschis şi transparent cu ei, am avut un dialog de mai mult de o oră în care am răspuns la toate întrebările şi preocupările pe care le-au ridicat. Nu am fost contactat în niciun fel de către DNA, la niciun moment, pentru că nu s-a depăşit la niciun moment faza unor verificări, care nu au confirmat niciun fel de probleme. Ştiam lucrul acesta, pentru că noi am muncit foarte mult pentru ca linia aceea de economie socială să funcţioneze. Am avut o corespondenţă foarte stufoasă cu autorităţile, semnalându-le diversele probleme şi modalităţi de abordare care nu erau neapărat în favoarea funcţionării bune a programului. În realitate, cele două proiecte adresate acolo conţineau nu doar patru, ci 15 structuri de economie socială. Restul, fiind funcţionale, nu au fost exemplificate de jurnalişti. E opţiunea lor, modul în care au construit materialul, le-au ales doar pe cele patru care nu au mai funcţionat. Dar e important de spus lucrul acesta: ele au funcţionat pe perioada implementare a proiectului, au funcţionat şi în perioada de sustenabilitate. După aceea, nemaiavând comenzi, şi-au încetat activitatea. Persoanele vulnerabile din proiectele respective au beneficiat de suport, de salarii de sprijin pe toată durata proiectului şi în perioada de sustenabilitate. După aceea, nerezistând pe piaţă structurile respective, şi-au încetat activitatea. Şi erau patru din 15. Adică, realitatea e mult mai complexă.

Au fost susţinători care mi-au spus: „Poate aţi greşit. Dacă greşeşti, e normal să recunoşti, pentru că numai cine nu munceşte nu greşeşte”. Le-am spus foarte deschis: „Sunt gata să recunosc o greşeală, dacă aş identifica-o şi aş şti ce ar fi trebuit să fac altfel”. Eu am făcut exact ce îmi cerea ghidul solicitantului. Proiectele au fost evaluate – apropo’ şi de prezumţia aceea de conflict de interese, cu un membru al familiei – proiectele nu au fost evaluate de mine. Au fost evaluate de minister, prezentând de la bun început echipa proiectului. Nu a fost niciun moment în care eu am ales pe cineva în defavoarea altcuiva, ca să se pună problema de conflict de interese.

Nu am găsit lucruri pe care să mi le reproşez. Dacă ar fi, aş recunoaşte fără nicio problemă că am greşit. Nu pretind că sunt perfect. Fosta companie a dat un răspuns detaliat la ancheta respectivă, pentru că nu e nimic de care să ne fie ruşine în activitatea pe care am avut-o.


AGERPRES: În ce stadiu se află demersurile în vederea validării lui Nicuşor Dan drept candidat al USR pentru alegerile locale? Care va fi mecanismul de stabilire a candidaţilor comuni USR PLUS? Vedeţi posibile înţelegeri cu PNL, în cazul în care alegerile se vor desfăşura într-un singur tur?
Dan Barna: În USR există acest principiu foarte sănătos al autonomiei filialelor în ceea ce înseamnă deciziile de politică locală, deciziile strategice. Nu va exista o alianţă cu PNL la nivel naţional, cu siguranţă, însă la nivel local, dacă vorbim de un primar PSD, iar colegii noştri decid să susţină un candidat unic al opoziţiei, pot exista astfel de acorduri locale.

După alegerile prezidenţiale, vom avea un comitet politic şi vom decide în cadrul partidului modalităţile de susţinere a candidaţilor independenţi. Pe Nicuşor Dan l-am invitat şi eu, l-au invitat şi colegii mei să se întoarcă în USR şi atunci, evident, nu ar fi avut nicio problemă să candideze pentru identificarea candidatului comun al Alianţei. PLUS are deja un candidat, pe Vlad Voiculescu. Nicuşor Dan a refuzat propunerea de a se întoarce în USR. În această situaţie, pe statut şi regulamentele noastre interne, vom avea un comitet politic pentru a stabili cum susţinem independenţii. Avem acordul acesta de alianţă politică, avem şi sondajul, şi primaries, în care votează mai mulţi cetăţeni, nu doar membrii partidului, tocmai pentru a atinge obiectivul pe care l-am spus constant, de a găsi candidatul cu cea mai mare susţinere populară împotriva Gabrielei Firea. Voi susţine cu toată energia orice candidat – fie că vorbim de Nicuşor Dan, fie că vorbim de Vlad Voiculescu, fie că vorbim de un alt coleg – care generează cel mai mare suport popular.

AGERPRES: Doriţi să adăugaţi ceva la cele precizate până acum?
Dan Barna: E un moment când – la 30 de ani de la Revoluţie, de la acel Ion Iliescu ales cu 85%, care pare atât de neverosimil astăzi – în sfârşit, există o şansă mare pentru România să avem un tur doi fără PSD, în care putem discuta despre cum modernizăm această ţară, cum transformăm România într-o ţară din care tinerii să nu mai vrea să plece, iar cei care au plecat să înceapă să se gândească să se întoarcă, dacă vor să o facă. Lucrul acesta înseamnă în termeni simpli: Dan Barna în turul doi, o dezbatere reală despre România, între Dan Barna şi Klaus Iohannis. Înseamnă şansa de a alege între două viziuni de Românie reală şi a nu mai avea pe masă opţiunea unui partid care a ţinut România pe loc. Iar perspectiva unei Viorica Dăncilă în turul doi este perspectiva unei Românii care refuză să înveţe din greşeli. 

loading...

Primește notificări în timp real pe dispozitivul tău, abonează-te acum.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More