Dejul, pe locul 10 în topul celor mai performante administrații din România

Trei din cele cinci municipii ale județului Cluj, respectiv 𝗖𝗹𝘂𝗷-𝗡𝗮𝗽𝗼𝗰𝗮, 𝗧𝘂𝗿𝗱𝗮 și 𝗗𝗲𝗷 se regăsesc în top 10 cele mai performante administrații din România, conform clasamentului recent realizat și publicat de UrbanizeHub Romania, una dintre cele mai importante platforme agregatoare de idei, opinii și proiecte din țara noastră în domeniul dezvoltării urbane sustenabile și „smart city”.

Ce spun autorii acestui studiu despre Dej

Dej este orașul din această listă despre care știm cel mai puțin. Ne-a sărit în ochi pentru că are un portofoliu de proiecte europene de 67 milioane Euro, la o populație de numai 38.000 – adică a fost mai harnic în accesarea de fonduri europene decât 22 reședințe județene și decât 4 sectoare ale Bucureștiului (1, 2, 5 și 6).

Având în vedere că în top avem și Clujul și Turda, din același județ, prima noastră idee a fost că acolo s-a creat un ecosistem performant. Mai exact, performanța pare să fie contagioasă. Oricât ar zice lumea că, Clujul e umflat cu aer cald, când te uiți pe cifre și realizări îți dai seama rapid că performanța asta nu e numai vorbă în vânt.

Mai mult, când în topul 30 al celor mai performante orașe din România la atragerea de fonduri europene, trei sunt din același județ, e clar că ceva se întâmplă acolo. Nu credem că performanța remarcabilă a Clujului, Turdei sau Dejului este întâmplătoare, și nu credem că se datorează unor capacități ieșite din comun ale clujenilor, ci sunt rezultatul unui ecosistem pozitiv, unde ideile circulă, oamenii colaborează unii cu alții, și focusul este pe proiecte și ținte clare nu pe certuri, văicăreli și scuze pentru lipsa de acțiune. Asta este poate una din lecțiile cele mai importante ce sperăm să o luați din acest articol.

Cei mai importanți indicatori vizați și care au stat la baza întocmirii acestui clasament, au fost următorii:

• forța sectorului privat
• capacitatea de a atrage și mobiliza fonduri europene
• valoarea PIB-ului per cap de locuitor
• rata de promovabilitate la Bacalaureat
• ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri
• valoarea cheltuielilor de capital
• ponderea angajaților din administrațiile locale în populația UAT-ului

Indicatori de performanță ale celor mai performante primării din România

	Oraș	Populație 2020	Fonduri UE contractate pe 2014-2020 (estimări)	PIB per Capita (PPS €) în 2018	Rata de promovabilitate la Bac în 2018	Pondere venituri din taxe locale în total venituri (medie 2016-2019)	Populația per funcționar public, în 2018	Cheltuieli de Capital în 2014-2020 (Euro)
1	Cluj-Napoca	327,985	€ 237,362,636	€ 45,486	81%	14%	435	€ 129,154,654
2	Oradea	221,015	€ 284,349,066	€ 27,003	71%	16%	529	€ 100,961,653
3	Reșița	83,878	€ 138,956,527	€ 30,283	64%	12%	429	€ 33,927,929
4	Buzău	130,437	€ 82,338,422	€ 33,936	74%	16%	474	€ 23,671,745
5	Turda	55,089	€ 73,625,045	€ 10,104	70%	14%	394	€ 14,293,281
6	Sector 3	474,870	€ 275,273,925	€ 45,944	69%	17%	689	€ 279,584,017
7	Brașov	289,122	€ 115,517,951	€ 28,951	76%	24%	1296	€ 85,906,038
8	Iași	388,294	€ 186,576,200	€ 27,485	77%	16%	802	€ 110,540,198
9	Constanța	310,182	€ 78,550,361	€ 33,193	68%	21%	514	€ 93,749,065
10	Dej	37,911	€ 66,508,380	€ 18,010	77%	12%	330	€ 19,898,625