Incursiune în inima Transilvaniei, la Salina Turda – FOTOREPORTAJ

Considerată chiar și de către străini unul dintre cele mai frumoase locuri subterane din lume, Salina Turda trebuie să fie obligatoriu pentru români, mai ales pentru cei din Transilvania, o destinație turistică. Nu poți ca, măcar o dată în viață, să nu vizitezi Salina Turda.

Noi am ales o zi obișnuită de duminică să vizităm comoara din adâncuri. Pentru mine era a doua oară când am mers la Salina Turda și, parcă, mă aflam pentru prima dată acolo, atât de tare de uimește tot ceea ce vezi.

Să ajungi la Salina Turda este chiar simplu. Odată ce ai ajuns la Turda, drumul spre Salină este practic desenat, atât de multe indicatoare rutiere au fost amplasate, încât nu ai cum să te rătăcești sau să pierzi calea.

Parcarea din fața Salinei este una uriașă, încăpătoare, iar pe margine sunt amplasate zeci de chioșculețe și tarabe cu felurite produse, atât alimentare, cât și cu suveniruri sau produse tradiționale.

Intrarea nouă de la Durgău este una modernă, futuristică. Se vede încă de la intrare că s-au investit mulți bani acolo, iar la recepție ai parte de informații, dar și de un mic magazin cu suveniruri. Biletele sunt accesibile pentru orice buzunar, pornind de la 10 lei pentru copii, 12 lei pentru pensionari și ajungând până la 20 de lei pentru adulți.

Pentru a beneficia de toate facilitățile Salinei, este recomandat ca vizita să o faceți de dimineață, programul de funcționare fiind între orele 9 și 17. Astfel aveți timp suficient să petreceți mai multe ore în această locație minunată, adevărată poartă spre inima Transilvaniei.

Intrarea în Salină se face printr-un tunel de legătură la gura minei. După ce am coborât pe acele scări, care îți dau senzația la propriu că mergi cu pași repezi spre adâncurile pământului, am ajuns într-un culoar lung de câteva sute de metri, denumit galeria Franz Josef. Pe marginile acestuia se văd frumos sculptați pereții de sare, culoarul ducând până spre vechea intrare în Salină.

Vrăjiți de frumusețile subteranului, noi am ratat mai multe obiective, așa că am străbătut tot acel culoar, până când am realizat că suntem la ieșire din Salină.

Astfel că ne-am întors pe culoarul parcurs, de această dată având grijă să surprindem tot ce ne oferă priveliștea, pe o parte și pe cealaltă a culoarului.

Dacă sunteți pentru prima dată la Salina Turda, trebuie să urmăriți cu grijă toate indicatoarele amplasate pe marginile culoarului sau pe tavanul acestuia, altfel riscați să ratați intrarea în Sala Ecourilor, în Sala Crivacului, sau, mai important, calea către liftul care duce la Mina Rudolf și Mina Terezia.

Un loc unic în lume, Sala Ecourilor îți dă o senzație specială. Aici, dacă este liniște deplină, o simplă strigătură se poate auzi de mai bine de 13 ori. Poți lua loc pe o bancă și să te odihnești preț de câteva minute după ce ai parcurs culoarul de coborâre în subteran. Mai apoi poți vizita Sala Crivacului sau Altarul, locul de rugăciune al tăietorilor de sare.

 

Bineînțeles, cel mai spectaculos loc din această locație este Mina Rudolf. Accesul aici se poate face cu liftul, sau pe scările din lemn, dacă sunteți adepții unei porții de mișcare, măcar la coborâre. Imediat ce ajungi în zona de  acces spre Sala Rudolf ți se taie răsuflarea. Adâncă de 42 metri, lată de 50 şi lungă de 80 metri, mina Rudolf este ultimul loc în care sarea a fost exploatata la Turda. Pentru a evit aglomerația de la lift, noi am ales să coborâm pe jos spre Sala Rudolf, parcurgând cu grijă pe scările de lemn acoperite de sare cele 13 etaje până jos, adică 172 de trepte. La fiecare ”etaj”, podul de odihnă este marcat cu anul în care a fost exploatat nivelul respectiv.

Odată ajunși în Sala Rudolf, am profitat de câteva momente de respiro, nu doar pentru a ne odihni, ci pentru a ne decide ce să facem prima dată aici. Bineînțeles, îți fac cu ochiul marea roată, terenurile de sport, cel de bowling, sau băncuțele de picnic, ori amfiteatrul. Am ales mai întâi să dăm o tură pe la toate, pentru a vedea ce oferă. Apoi, bineînțeles, am ales să dăm o tură în roată, pentru a putea observa de la înălțime toate frumusețile Minei Rudolf. Biletul pentru roată costă 5 lei și se achiziționează de la casa de bilete amplasată în Mina Rudolf. Priveliștea de sus este una amețitoare, iar senzația pe care ți-o dau cele câteva minute petrecute în roată nu se poate uita prea curând.

Pentru cei atrași de sport, se poate alege o partidă de biliard (2 lei/pers. – 10 minute), minigolf (10 lei/pers. – 30 minute), bowling (10 lei/pers. 20 minute) sau de tenis de masă (5 lei/pers. 30 de minute). Beneficiile practicării sporturilor în acest mediu salin sunt nemăsurate pentru sănătatea omului, astfel că vă recomandăm să nu ratați ocazia.

După o porție sănătoasă de mișcare, puteți coborî spre Mina Terezia. Accesul se poate face și în acest caz, ori cu liftul pentru patru persoane, ori pe scări. Noi am ales și de această dată scările. Aici, în mina sub formă de clopot, adâncă de 112 de metri și lată de 87 de metri, puteți admira o cascadă de sare, stalactitele și eflorescențele de sare, însă principalul punct de atracție este lacul subteran și insula formată din sare reziduală.

Nu poți să vizitezi Salina Turda fără să dai o tură și cu barca pe lacul subteran, care pe alocuri măsoară 8 metri adâncime. Închirierea unei bărcuțe costă 10 lei, pentru maxim 3 persoane, și plimbarea poate dura până la o jumătate de oră.

Tocmai de aceea spuneam că e bine să începi vizitarea Salinei Turda încă de dimineață, având astfel suficient timp la dispoziție să profiți de toate obiectivele de aici, să admiri în tihnă toate frumusețile și să participi la cât mai multe activități.

După revenirea din Mina Terezia la nivelul Minei Rudolf, ne-am oprit pentru ceva timp la taraba de suveniruri. Poți alege de la tricouri, căni sau alte produse inscripționate, până la pungi cu sare sau diverse obiecte care să-ți aducă aminte de această vizită. Prețurile sunt pentru orice buzunar, astfel că puteți pleca de la Salina Turda cu o frumoasă amintire, nu doar în gând, ci și în bagaj.

Apoi, după câteva ore pline de activități în Salina Turda, am ieșit la suprafață, de această dată alegând liftul, pentru a avea o ultimă privire de ansamblu a frumuseților subteranului, care să ne rămână imprimate pe retină.

La ieșire din Salina Turda, am oprit puțin pe la tarabele de afară, ajungând la concluzia că atâta plimbare și mișcare făcută în subteran ne-a cam secat de puteri. Ne-am recuperat forțele cu un hamburger și o băutură răcoritoare, după care ne-am urcat pe mașină și am pornit spre casă, cu gândul că aceasta nu a fost ultima vizită la Salina Turda și că ne vom întoarce în viitor să admirăm cel mai frumos loc subteran din România.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1038642196198547.1073742135.467241263338646&type=3