Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Nu mai sunt actori la Hollywood? De ce să (nu) te uiți la ”Gravity” și ”All is lost”

2 25

Am rezistat cu stoicism să mă uit până la final la două filme ce sunt considerate printre cele mai bune din 2013. De fapt, amândouă au primit nominalizări la Golden Globe, ceea ce spune totuși ceva. Este vorba despre ”Gravity”, cu Sandra Bullock și George Clooney, și ”All is lost” cu Robert Redford.

Ca împătimită de filme ce sunt, nu aveam cum să ratez vizionarea celor două. Măcar să știu despre ce e vorba în ele, știind deja că au fost nominalizate. Am zis că nu pot să nu mă uit. O să vă vărbesc mai jos despre ele, așa că, dacă nu le-ați văzut încă, să nu citiți. Sau, de fapt, citiți, ca să vedeți despre ce este vorba și să nu vă mai pierdeți timpul.

Mai întâi am vizionat Gravity. Un film interesant, a cărui acțiune se petrece permanent în spațiu, cu excepția câtorva secunde de final, petrecute pe pământ.

Cel mai bine a descris filmul prezentatoarea de la premiile Globurile de Aur, care a spus că Gravity este acel film în care George Clooney preferă să dispară în spațiu și să moară decât să mai petreacă o secundă în plus cu Sandra Bullock.

Pe scurt, filmul are în prim plan trei actori. De fapt, doi, ca apoi să rămână doar unul. Sandra cu George și cu încă unul fac ceva reparații în exterior la o navă spațială. O ploaie de meteoriți se apropie, ăla unu’ actorul moare la scurt timp și mai rămân plutind în spațiu Sandra și George.

Nava este distrusă, astfel că Sandra și George trebuie să se ducă la altă navă. Până la urmă, după mai multe plutiri pe acolo prin spațiu, George se desparte de Sandra, asta pentru că doar așa ea se poate salva. Altfel ar fi murit amândoi. Așadar, George joacă doar vreun sfert de oră în filmul ăsta.

În rest, acțiunea filmului se desfășoară cu un singur actor. Se mai aud ceva voci din când în când, mai visează ea una-alta, mai vorbește singură și cam atât cu dialogul. Până ajunge pe ceva stației spațială chineză, aici toți sunt morți și reușește totuși să se întoarcă pe pământ. Foarte tare! NOT! Măcar imaginile sunt superbe și cred că în 3D se simte filmul și mai OK.

Bun. Toate ca toate, că măcar în acest caz am avut parte de doi actori și jumătate, ceva dialoguri și apoi mult monolog.

Dar să trecem la ”All is lost” un film pentru care Robert Redford a primit nominalizarea la cel mai bun actor.

Cel mai bun și singurul, am putea spune. Acțiunea începe cu el scriind un fel de testament, să zicem, o scrisoare de adio. Apoi filmul continuă cu ”Înainte cu 6 zile”, când îl arată pe Robert al nostru singur pe un vaporaș. Vaporașul se lovește de ceva container, se sparge în lateral și uite așa trece juma de oră cu Roby reparându-și barca, asta ca să-și dea seama că până la urmă nu o mai poate salva.

Bineînțeles, nicio poveste, niciun dialog, ăsta nici măcar singur nu vorbește. Și uite așa cum plutește el în oceanul Indian, acest om al cărui nume nu-l cunoaștem înfruntă cu vaporașul lui defect o furtună violentă. Și jbeng! Își dă seama că ”totul e pierdut” (că doar așa se numește filmul) și încearcă să se salveze pe o barcă gonflabilă.

Plutește el ce pultește cu gonflabila lui, ajunge într-o zonă a oceanului intens traficată de navele de transport maritim, vreo două trec pe lângă el și nu-l observă și uite așa disperarea crește. Și a lui că mai are puțin și moare de foame și de sete, și a noastră că deja a trecut mai bine de o oră din film cu un singur actor și niciun dialog. Ah, ba da, la un moment dat strigă el tare FUCK! Și din când în când SOS Over sau HELP!

Wow, ce tare! Așa… Și cum stă el pe gonflabila lui, într-o noapte vede o luminiță în zare. Cum nu mai are rachete de smnalizare și alte celea se decide să dea foc unor hârtii, poate-poate o fi zărit. Dar de la hârtiile alea se aprinde și gonflabila. Omul sare în apă și apoi renunță la orice urmă de speranță și se lasă în adâncuri.

Când, mare minune mare, e aproape mort și înecat, vede o lanternă, o rază de lumină ce-l caută în adâncuri. Și înoată el, și înoată în sus și când să iasă la suprafață o altă mână apare și-l prinde de braț. Și gata filmul. Apoi să nu faci cu nervii?

Și ajungi să te întrebi: cer actorii de la Hollywood prea mulți bani și de aia se fac acum filme cu 2-3 actori sau chiar unul singur? Sau scenariștii au ceva probleme la mansardă? Ori producătorii nu sunt cu toate țiglele pe casă? Că altfel cum să decizi să scoți asemenea filme pe piață.

Hai să zicem că Gravity este magnific dacă e văzut 3D. Hai să zicem că trăirile, emoțiile, suspansul din ”All is lost” fac să merite să-l vezi până la capăt. Asta în timp ce parcă îți dorești să moară naibii odată să se termine filmul. Deci mă pot felicita singură că le-am văzut până la final. Că știu alții care au renunțat după o jumate de oră la ele.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

2 Comentarii

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.