Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Peste un milion de români sunt sărbătoriți azi, de Sfântul Gheorghe

0 26

sf-gheorghe

Peste un milion de români, dintre care peste 733.000 sunt bărbaţi, îşi serbează, joi, de Sfântul Gheorghe, onomastica, potrivit unei statistici a Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Conform sursei citate,1.077.778 de cetăţeni români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dintre care 733.707 sunt bărbaţi iar 344.071 sunt femei.

Dintre bărbaţi, cei mai mulţi au numele Gheorghe (522.927), George (149.779) şi Gheorghiţă (22.427).

Cele mai multe femei care îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe se numesc Georgiana (144.211), Georgeta (131.392), Ghiorghiţa (31.390) şi Geta (14.909).

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El se sărbătorește, în fiecare an, la 23 aprilie. În traditia populară, Sfântul Gheorghe mai este întâlnit ca San-George sau Sangeorz, patronul naturii înverzite, al vegetației, al vitelor și al oilor.

În credința populară se zice că atunci când broaștele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfântul Dumitru) și deschide porțile naturii către viață.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre și uși, la grajduri și grădini, dar și la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forțe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele.

Se zice că fetele mari dacă priveau într-o găleată cu apă la miezul nopții, în ajunul zilei de Sângeorz, își puteau vedea ursitul. În unele zone ale țării, fetele împleteau cununi verzi și le presărau pe uliță. Apoi urmăreau ce feciori calcă pe ele. Dacă băieții pe care îi îndrăgeau nu călcau cununele, era semn că fetele urmau să se mărite în acel an. Apoi coronițele erau păstrate peste an pentru vrăji de dragoste. În alte zone, fetele mergeau în ziua de Sf. Gheorghe în pădure pentru a aduna mătrăgună, apoi atârnau plantele sub streașină pentru a avea pețitori bogați.

Și feciorii aveau ritualurile lor. În ziua de Sf. Gheorghe plecau în căutarea ierbii fiarelor, plantă miraculoasă care deschide orice lacăt. De asemenea, în ajun, flăcăii puneau într-o dumbravă, într-un loc ascuns o găleată cu apă. Apoi, la răsăritul soarelui, în ziua de Sf. Gheorghe, plecau să vadă găleata. Dacă în găleată găseau iarbă verde, era semn că flăcăul se va însura în acel an cu fata care îi era dragă. Dacă era ceva uscat, era semn că nu se însoară în acel an. Iar dacă găsea pământ, era semn rău și se credea că feciorul va muri curând.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.