Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Sfântul Ştefan, primul martir creştin, sărbătorit în a treia zi după Naşterea Domnului

0 93

Sfântul Ştefan, primul martir al Bisericii, este prăznuit pe 27 decembrie, în a treia zi după Naşterea Domnului.

Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel”.

Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi, din rândul evreilor elenişti, de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim, din motive pastoral misionare, potrivit basilica.ro. Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Era iudeu de neam, după cum însuşi mărturiseşte în cuvântul de apărare rostit în faţa Sinedriului, deşi numele sâu este de origine greacă, însemnând „coroană”.

Sfântul Ştefan era un bun cunoscator a Vechiului Testament, precum şi a învăţăturilor Mântuitorului Isus Hristos.

A atras mânia evreilor pentru că făcea minuni pentru popor şi a fost judecat de Sinedriu pentru că ar fi rostit cuvinte de blasfemie la adresa lui Moise.

Sfântul Ştefan a fost scos afara din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin. Potrivit traditiei, trupul sau a fost înmormântat într-o peşteră de Gamaliel.

450.000 de romani își serbează onomastica de Sfântul Ştefan

Peste 450.000 de români îsi serbeazã onomastica de Sfântul Stefan, cei mai multi fiind bãrbati – 330.256, iar cele mai rãspândite nume sunt Stefan, Stefania si Istvan, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În total, 450.901 români îsi serbeazã onomastica în a treia zi de Crãciun. Bãrbati sunt 330.256, purtând numele: Stefan (276.406), Istvan (33.410), Fãnel (8.677), Fãnicã (5.389), Stefãnel (3.396), Stefãnut (2.360), Fãnutã (52), Fane (562) si Stefãnus (4). Si 120.645 de femei poartã nume derivate din Stefan, cele mai multe numindu-se Stefania (88.378), Stefana (21.944), Fãnica (8.951), Fãnuta (1.040) si Fana (332).

Tradiții, obiceiuri și superstiții

De această zi sunt legate o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi, sau este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.

În unele zone din Muntenia se prepară „Pâinicile lui Ştefan”. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Tot de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în pericol.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.