Sute de credincioși din Gherla au participat astăzi la slujba de sfințire a apei de Bobotează – FOTO/VIDEO
În fiecare an, pe 6 ianuarie, biserica creştin-ortodoxă sărbătoreşte botezul Domnului, sau Boboteaza, zi care marchează şi sfârşitul Sărbătorilor de iarnă.
Sute de credincioși au participat astăzi la slujba de sfințire a apei de Bobotează. După terminarea slujbei oameni s-au pus în rând la butoaiele cu apă sfințită.
Prima mare sărbătoare a anului, semnificând Botezarea lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul completează, alături de Crăciun şi Înviere, Sfânta Treime a sărbătorilor ortodoxe.
Este ziua în care românii ortodocşi merg la biserică pentru a primi Agheasma Mare şi ziua în care, în localităţile de la malul unor râuri, la malul Dunării sau pe ţărmul mării preotul aruncă o cruce după care flăcăii curajoşi înoată. Se spune că Agheasmă Mare este o apă tămăduitoare şi nu este folosită decât în situaţii dificile de boli sau probleme grave.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează:
În Ajunul Bobotezei credincioșii își stropesc casele cu Agheasmă Mare și tot cu ea stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troitelor, a clopotului, a vaselor și vesmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor și a Sfantului și Marelui Mir.
Potrivit tradiției creștine, în ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masă se așterne o față de masă sub care se pune fân, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se așează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă pisată, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale, borș de fasole alba, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acră, plăcinte cu mac și altele.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare și imediat după ce au fost sfințite, din bucatele de pe masă se pune câte puțin și în hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă”.
Tot pe data de 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, se fac ritualuri de aflare a destinului. Fetele necăsatorite, care vor să-și afle ursitul, iau de la preot un fir de busuioc sfințit, plantă despre care se crede ca are puteri magice. Cea care vrea să i se arate destinul trebuie sa postească, sa se roage și să pună busuiocul sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii.
Totodată, foarte răspândită în multe zone din țară este și tradiția potrivit căreia tânăra ce vrea să știe cu cine se va căsători pregătește în ajunul sărbătorii o turtă făcută din făină sărată și din apă, iar tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.
În ajunul sărbătorii părinții nu își ceartă și nu-și pedepsesc copiii, pentru că altfel, se vor certa tot anul.
Descoperă mai multe la Someșeanul.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.