Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Aproape un milion de români își serbează onomastica

0 43

Sfântul Gheorghe, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din calendarul ortodox. El are o importanţă deosebită şi în calendarul popular, fiind celebrat pe parcursul a trei zile, de pe 22 pe 24 aprilie. În 23 aprilie, peste 910.000 de români își serbează onomastica.

Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini, pe vremea împăratului Diocletian, în secolul al IV-lea. El a ajuns conducător de armată, datorită vitejiei şi victoriilor sale. În anul 303, Diocletian a început lupta împotriva creştinilor, iar Sfântul Gheorghe nu s-a ferit să-şi mărturisească credinţa, fapt pentru care a fost întemniţat şi torturat.

Se spune că, în ciuda torturii, Sfântul Gheorghe nu a fost rănit şi a înviat un mort, lucru care a convins-o pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocletian, să devină şi ea creştină. El a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.

Sfântul Gheorghe este înfăţişat în icoane călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Legenda spune că Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.

În legendele populare, Sf. Gheorghe este „străjerul timpului”: lui îi sunt încredinţate cheile vremii şi, la porunca sa, se închide şi se deschide anotimpul cald. Întrucât începutul sezonului cald coincide cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are şi atributul de patron al păstorilor.

Sărbătoarea Sf. Gheorghe este denumită popular Sângiorz

Ajunul de Sf. Gheorghe, 22 aprilie, este denumit Sângiorzul vacilor sau Alesul şi prezintă mai multe obiceiuri ce marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor. Acestea presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face stâna, alegerea mieilor, pregătirea oilor pentru primul muls şi prepararea primului caş.

În ajunul zilei de Sf. Gheorghe, spiritele malefice, strigoii, umblă noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Spiritele rele pot fi gonite cu usturoiul, cu rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteanul.

De Ajun, oamenii stau toată noaptea treji, pentru a fi vioi şi sănătoşi tot anul. Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul şi se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

În ziua de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, ritualurile vizează dominarea omului asupra strigoilor, prin practici de alungare a acestora: aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium, fumigaţii, stropire cu apă, producere de zgomote şi pomeni de îmbunare a morţilor.

Una din practicile de Sf. Gheorghe este împodobirea casei cu plante care marchează renaşterea naturii.

Pentru a goni strigoii, punctele esenţiale ale casei care fac legătura cu exteriorul, pe unde ar putea intra aceştia, se ung cu usturoi, făcându-se semnul crucii. Oamenii trebuie să consume şi ei usturoi şi se ung cu el pe corp, pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturi, pentru a fi protejaţi.

De Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor şi al obiectelor din gospodărie, pentru a le purifica şi a le asigura sănătatea. Tot în această zi se aprind şi focurile rituale.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Se mai spune că cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

A treia zi în care este serbat Sf. Gheorghe, 24 aprilie – „Calul lui Sf. Gheorghe”, este considerată extrem de importantă, fiind restricţii de muncă. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, a doua zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile. Se serbează Calul Sf. Gheorghe pentru că cu ajutorul lui Sfântul l-a putut ucide pe balaur.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, 910.507 de români poartă numele Sfântului Gheorghe, dintre care 727.351 sunt bărbaţi şi 183.156 femei.

Dintre cei aproape 730.000 de bărbaţi care îşi serbează marţi onomastica, 551.885 se numesc Gheorghe sau Ghiorghe şi 146.574 poartă numele George. Alţi 24.022 au numele Gheorghiţă sau Ghiorghiţă şi 4.870 se numesc Ghiţă.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe, 133.845 poartă numele de Georgeta, alte 33.877 se numesc Gheorghiţa sau Ghiorghiţa, 14.929 au fost botezate Geta, iar 505 femei poartă numele de Ghiţa.

Le spunem și noi pe această cale ”La mulți ani!”, celor care își sărbătoresc azi ziua numelui.

Primește notificări în timp real pe dispozitivul tău, abonează-te acum.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More