Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Vasile Revnic, candidat PRO România la Primăria Dej: ˝M-am întors în Dej hotărât să fac ceva pentru locul în care am devenit om˝

0 836

Dejeanul Vasile Revnic, candidatul Pro România pentru fotoliul de primar al municipiului Dej, vorbește într-un interviu despre copilăria sa pe meleagurile dejene și despre ce sentimente îl leagă de această zonă.

Domnule Vasile Revnic, știm că vă doriți să fiți primarul Dejului din partea PRO România, dar nu știm foarte multe despre dumneavoastră. Ce ne puteți spune despre omul Vasile Revnic?

Păi lucrurile sunt simple. M-am născut în Dej acum 56 de ani. Clasele V-VIII le-am făcut la Școala Generală nr. 3 din Dej, apoi am mers la Liceul Andrei Mureșanu pentru treapta 1, după care am ajuns la Liceul Industrial de Construcții nr. 1 Dej, pentru clasele a XI-a și a XII-a. Ulterior, am absolvit la USAMV Cluj, devenind inginer economist în agricultură. Îmi amintesc că tata, înainte de a pleca de acasă la facultate, mi-a zis: ˝Vasile, acum ți se deschide- n față viața-ntreagă, dar să nu uiți niciodată de unde ai plecat!˝. Și uite că nu am uitat, m-am întors în Dej acum ceva vreme după mai bine de 20 de ani cât am fost plecat, hotărât să fac ceva pentru locul în care am devenit om.

            Tatăl meu era o persoană tare înțeleaptă. A fost preot mai mult de 40 de ani. A avut parohie la Viile Dejului și la Sălișca, unde a construit câte o biserică de la zero, a renovat biserica din Valea Codorului, a fost în Coplean – unde tot așa, a făcut sau a recondiționat biserici. ˝Să știi de la mine˝, spunea tata mereu, ˝biserica cea mai importantă e în sufletul omului, acolo Îl întâlnește fiecare cu adevărat pe Dumnezeu; numai că oamenii uită să ajungă pe acolo, apăsați de griji și nevoi, sau de prea mult bine. Și-atunci noi, slujitorii ăștia mărunți la care ne zice preoți, avem datoria să avem grijă de casa lui Dumnezeu pentru ca oamenii să fie împreună, și prin puterea rugăciunii pe care o ridicăm spre cer, să Îl redescopere pe Dumnezeul din ei˝.

În rest – ce să zic, m-am căsătorit de tânăr, la 25 de ani. Mi-am cunoscut soția în Maramureș, eram șeful stației meteorologice din Târgu Lăpuș. Acum avem trei copii frumoși, deștepți și înțelepți (n. red. zâmbește larg). În Târgu Lăpuș am început să învăț și administrație locală: am fost consilier local, viceprimar, apoi consilier județean și președintele Comisiei de Agricultură la nivelul CJ Maramureș. Dar parcă ceva totuși lipsea, am simțit întotdeauna că mai am o datorie de îndeplinit în viața asta, așa că m-am întors acasă, în Dej. Aici am intrat în mediul antreprenorial – mi-am deschis propria firmă și am candidat ca independent pentru Parlament în 2016. Tot tata spunea că nu poți să-ți duci existența așa, ca nevertebratele, trebuie să lași ceva în urma ta prin viață, ca să se știe că ai trecut pe acolo. Cea mai importantă urmă a mea sunt copiii, evident, dar îmi doresc mult să fac ceva concret și pentru comunitatea dejeană, și de asta am decis să candidez la Primărie.

Care este cea mai frumoasă amintire a dumneavoastră din perioada tinereții?

O, am foarte multe amintiri frumoase. Sincer, cred că cele mai frumoase amintiri ți le faci în copilărie și tinerețe. E perioada în care acumulezi cel mai mult și te formezi pentru tot restul vieții. De asta mă consider foarte norocos că m-a lăsat Dumnezeu să vin pe lume în familia pe care o am și mi-a trimis apoi și alte suflete pe măsură – soția și copiii mei. Sunt clipe unice atunci când simți că ai întâlnit omul alături de care să pui bazele propriei tale familii, la fel și atunci când îți cuprinzi în brațe copiii pentru prima dată.

            Dar nu pot uita nici cum mergeam vara la Toroc la scaldă, pe atunci nu era nimic amenajat, era o baltă cu apă sărată într-o gură de mină. Ne adunam o ceată întreagă de copii și stăteam cu ziua – clar că seara, când ajungeam înapoi, ne aștepta o mamă bună de bătaie– parcă aud glasul mamei: ˝măi copii, da’ voi nu mai știți să veniți acasă?˝. Însă a doua zi o luam de la capăt, evident. Jucam fotbal pe echipe – Valea Codorului cu cei din cartierul Mulatău, pe Dealul Bacăului. Iar iarna – aveam concurs de sanie și sky pe dealul Cabdic. Era foarte, foarte frumos în perioada Sărbătorilor – în Ajunul Crăciunului mergeam cu copiii cu steaua, o luam la picior de la Ocna Dej – Dej – până pe Valea Codrului. Apoi, printr-a VII-a, a VIII-a mergeam cu turca. Iar în Ajunul Anului Nou mergeam cu plugușorul la întreprinderile de stat, ne organizam la școală în fiecare an. Făceam repetiții cu o lună înainte, era un moment important al anului; apoi ne adunam toți ca să împodobim steaua, turca și plugușorul. Ei, și-apoi la liceu, mergeam pe la fete la colindat și la udat – minunat. Erau tradiții foarte frumoase care s-au cam pierdut azi, lumea a uitat de ele, din păcate.

Vorbiți foarte frumos și cu multă emoție despre familie. Care sunt cele mai importante valori pe care credeți că vi le-au insuflat părinții dumneavoastră?

Fără discuție – credința în Dumnezeu și tradiția, alături de prețuirea valorii muncii. După cum v-am spus, tata a fost preot, așa că am crescut cu frică de Dumnezeu și de cele sfinte.

Când spun tradiție, mă gândesc la tot ceea ce se transmite din generație în generație. Uite, de exemplu respectul față de pământ se reflectă în alegerea profesiei de agronom, prin care eu am rămas practic un om al pământului, așa cum au fost părinții și bunicii mei.

Iar cu munca – aici iarăși e o poveste întreagă. În timpul liceului, lucram ca sezonier la CLF (Centrul de Legume și Fructe) sau la ˝11 Iunie˝, cam două luni, după care cu banii munciți de mine mergeam restul vacanței la mare, la munte sau la Băile Felix. Nu am dus lipsă de nimic acasă, să nu înțelegeți greșit, dar așa am învățat practic să prețuiesc banii și valoarea muncii.

Primește notificări în timp real pe dispozitivul tău, abonează-te acum.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More