VIDEO | Peninsula a însemnat Paul Kalkbrenner

Cel puţin pentru mine! Simplul fapt că neamţul a ajuns la Main Stage a însemnat că Peninsula a fost un festival bun. Puţin îmi pasă de Kaizer Chiefs, Dragonforce, La Roux şi Aly&Fila, ale căror concerte au fost anulate. Din câte am înţeles, majoritatea, nu ştiau nici măcar cele mai cunoscute piese ale anulatilor. Ruby de la Kaiser Chiefs era cunoscuta pentru multi din reclame, Dragonforce chiar a fost un headliner, insa pentru o anumita categorie, iar la Roux si Aly&Fila nu au cum sa fie numiti capete de afis.

Ca să fiu sincer, am mers la Peninsula doar pentru Kalkbrenner, însă am rămas pe toată durata festivalului.Am avut ocazia să schimb două vorbe cu Paul Kalkbrenner la conferinţa de presă şi chiar înainte să urce pe scenă. Mă aşteptam să fie mai puţin sociabil din cauza notorietăţii sale. Nici pomeneală! A venit la conferinţă alături de Simina Grigoriu şi managerul său, s-a aruncat pe canapea că în patul său şi a spus zâmbind ca se bucură să fie la Peninsula. A auzit de la fratele său, Fritz Kalkbrenner, care a fost la Electric Castle, că în zona Clujului publicul este minunat şi aşteaptă să se convingă singur. Făcând şi o glumă neamţul a zis:”Credeam că am venit în România.”

Chiar dacă sonorizarea la conferinţa de presă a fost groaznică, Kalkbrenner nu şi-a pierdut răbdarea şi a răspuns tuturor la întrebările mai mult sau mai puţin relevante. A vorbit despre fratele său, despre festivalul Peninsula, despre echipa de fotbal a României şi chiar şi despre Inna, despre care nu a auzit până atunci. A dovedit că îşi respectă publicul şi că fanii au fost şi sunt cheia succesului pentru el.

După conferinţă, ne-am grăbit cu toţii să prindem un loc cât mai în faţă. Imposibil! Deja erau câteva mii de peninsulari în faţă la Main Stage. Din datele organizatorilor, Kalkbrenner a strâns peste 5.000 de oameni, un număr relativ mic pentru statistici. În realitate, cei 5.000 de peninsulari pur şi simplu au înnebunit când Paul a băgat celebrele Azure, Revolte, Der Buhold, Dockyard, Sky and Sand şi Aaron. A fost perfect, mai ales că neamţul s-a aflat a doua oară în România, însă pentru prima dată la un festival. Este cunoscut faptul că îi place să mixeze în aer liber mai mult decât în cluburi.

Pentru câteva mii de peninsulari, Kalkbrenner a făcut tot festivalul. Concertele anulate nu au mai contat. Bineînţeles, publicul de la Peninsula s-a împărţit în două mari categorii: rockeri, care au cam rămas cu buza umflată, şi restul care o dau pe electronică. M-aş fi băgat şi eu în rând cu lumea şi să vorbesc despre Failsziget, însă termenul se îndreaptă deja spre stadiul de clişeu. Pentru mine nu a fost Failsziget. Probabil, la Kalkbrenner, am asistat la cel mai tare concert, dacă îi pot spune aşa, la care am fost vreodată. Şi sunt câteva acolo pe listă. Noroc că l-au pus pe Kalkbrenner la Main Stage. Organizatorii l-au programat prima dată la Kiss Terace, dar cred că şi-au dat seama că dau dovadă de lipsa de respect.

Surpriza plăcută fost trupa The Sweet Life Society. Cei care au văzut prestaţia italienilor nu pot fi decât încântaţi.  Muzica live, show total! La fel a fost şi celebrul regizor Emir Kusturica, un „one man show” ajutat de o impresionantă orchestră. De Modestep, chiar nu ai ce zice. Britanicii au dat drumul la drjube cum ştiu ei mai bine, iar publicul a fost pe măsură.

Locaţia este perfectă pentru un festival. Spaţiu mare unde au fost amplasate multe baruri, terase şi locuri pentru tot felul de activităţi. Cel mai tare bar de la Peninsula a fost, fără discuţii, Cleo Lifting Spirits; muzică bună, oameni faini şi amplasare perfectă de unde vedeai orice mişcare. Din pacate, putina lume a fost prezenta la Cleo; cel mai probabil din cauză că era sus pe deal.

Marele minus îl reprezintă preţul biletelor/abonamentelor mult prea mare pentru ce ne-a fost oferit. Un abonament pe toate zilele nu ar fi trebuit să depăşească 100 de lei. Ce m-a deranjat a fost lipsa de comunicare între organizatori, voluntari, forţele de ordine şi bineînţeles, spectatori. Haos, într-un singur cuvânt.

 Să sperăm că Peninsula va renaşte de la anul ca să putem avea două festivaluri bune în zona Clujului.