Someșeanul.ro
Stiri de pe Valea Somesului

Ziua Victoriei Revoluției se sărbătorește vineri la Dej

0 80

Primăria Municipiului Dej şi Garnizoana Dej, organizează vineri, 22 decembrie, manifestări dedicate Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.

Evenimentul se va desfășura de la ora 11:00, la Monumentul Eroilor  Revoluției din  Piața 16 Februarie, printr-un ceremonial militar religios.

În semn de aleasă prețuire pentru eroii Florin Oșan și Kovacs Laszlo se va intona Imnul de Stat al României, se va oficia o slujbă de pomenire, va susține o alocuțiune primarul Municipiului Dej, Morar Costan, se vor depune coroane și jerbe de flori și va defila garda de onoare.

Scurt istoric

Ce s-a întâmplat pe data de 22 decembrie 1989 în Bucureşti. La primele ore ale zilei de 22 decembrie 1989, marile uzine bucureștene își încetează activitatea.

În jurul orei 10.00 are loc o ședință, la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceaușescu anunță că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător și că a „sabotat aplicarea măsurilor și a lucrat în strânsă legătură cu străinii”, s-a sinucis.

La ora 10.59 postul de radio anunță că prin decret prezidențial se instituie „starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunțul este urmat de următoarea știre: „informăm că ministrul forțelor armate a acționat ca un trădător împotriva independenței și suveranității României și, dându-și seama că este descoperit, s-a sinucis”.

După ora 11.00. Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea se răspândește cu viteza fulgerului, în ferestrele caselor se ivesc receptoare radio, care informează direct strada, unde, la aflarea veștii, mii și mii de cetățeni pornesc spre centrul orașului. Este momentul în care trupele mecanizate din București părăsesc locurile de dispunere stradală din preajma sediului Comitetului Central și se îndreaptă spre cazărmi.

 Armata rămasă fără comandant, având în față sute de mii de civili, refuză, în masă, ideea confruntării și acceptă cu ușurare primul semnal de retragere dat de generalul Victor Atanasie Stănculescu, prim adjunct al ministrului. În aceste momente sutele de mii de manifestanți scandează „Armata e cu noi” și invadează Piața Republicii. O parte din manifestanți forțează intrările și pătrund în Comitetul Central.

 

Ora 12.06. Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe și două gărzi de corp părăsesc clădirea CC al PCR cu elicopterul. După amiază, în jurul orei 15,30, sunt arestați lângă municipiul Târgoviște (la 80 km nord de București).

În jurul orei 13.00, sediile Radioului și cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanți; radio transmite în direct evenimentele. Postul de televiziunea își începe emisiunea având în platou un grup de manifestanți în frunte cu actorul Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunță în direct populația că „dictatorul a fugit”, „Victorie! Frați români am învins!”.

Între orele 14.15 și 16.00 unități ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Națională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituții și unități de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

La ora 15.00, Agenția Română de Presă „AGERPRES” transmite o declarație a corpului redacțional, în care se afirmă că nu se mai supune nici unei cenzuri. „Agerpres” își va face datoria și va informa în mod real, cinstit și civilizat întreaga opinie publică internă și internațională asupra tuturor evenimentelor ce se vor desfășura în România și în lume. Vom oferi presei, tuturor agențiilor internaționale de presă o viziune completă și onestă a tuturor evenimentelor românești”.

În seara zilei se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale care preia întreaga putere în stat cu scopul „instaurării democrației, libertății și demnității poporului român”. Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Lászlo Tökés, Dan Deșliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marțian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza și Ion Iliescu.

 

Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale adresează, în cursul serii, un „Comunicat către țară”. Primul document al Revoluției Române — citit la posturile de radio și televiziune de Ion Iliescu, ce se prefigura liderul noii structuri de conducere — anunță dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist și face cunoscut un program vizând democratizarea vieții politice și sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separația puterilor statului; elaborarea unei noi Constituții; promovarea liberei inițiative în economie; sprijinirea micii producții țărănești; democratizarea învățământului și culturii; respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale; respectul deplin al drepturilor și libertăților omului și integrarea în procesul de construire a unei Europe unite. Sunt arestați Ion Dincă, Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu și Nicu Ceaușescu.

După orele 18.00 și în tot cursul serii și al nopții de 22 spre 23 decembrie, elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din București; mai multe ținte sunt vizate de trădători necunoscuți. Se înregistrează victime în rândul armatei și populației civile. Sediul Televiziunii este atacat în forță și pentru puțin timp emisia este întreruptă; se trage și în Piața Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la fel, unitatea militară care păzea Palatul Primăverii — locuința fostului dictator — este atacată de grupuri de diversioniști.

În schimbul de focuri din Piața Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal ce adăpostea Muzeul de Artă spre clădirea CC al PCR și asupra mulțimii din piață, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

După amiază, apare ”Libertatea”, primul ziar al Revoluției române. Seara, apare primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”. Apare, în ediție specială, ziarul „Scînteia Poporului”.

Târgoviște — După orele prânzului, cetățeni ai orașului se constituie în mai multe echipe pentru a verifica unele informații transmise prin televiziune și radio privitoare la apariția soților Ceaușescu în oraș sau împrejurimi.

Ora 18.30: Soții Ceaușescu, reținuți de doi milițieni, sunt transferați de la sediul Inspectoratului de Miliție la Unitatea Militară 01417 din oraș. Generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă întărirea dispozitivului de apărare al unității și realizarea unei acțiuni de dezinformare prin toate mijloacele privind locația unde sunt deținuți cei doi. Orașul este, spre seară, survolat în repetate rânduri de ținte aeriene neidentificate.

Timișoara — Populația orașului este pentru a șaptea zi tot în stradă. Delegații de revoluționari sunt trimise, pentru a solicita sprijin în orașele importante din zonă: Arad, Lugoj, Caransebeș. Comanda tuturor unităților militare este preluată de lt. col. Constantin Zeca. Din balconul Operei, el anunță că armata sprijină Revoluția.

Un grup de cercetași verifică informația vehiculată în mass-media occidentală conform căreia, în Cimitirul Săracilor din oraș s-ar fi îngropat, în grabă, cadavre ale unor cetățeni, victime ale represiunii. Echipa constată că trupurile erau exhumate recent și se aflau în stare avansată de descompunere, neavând nici o legătură cu evenimentele din ultimele zile. Spre seară, grupuri de diversioniști declanșează atacuri asupra locațiilor strategice din oraș și asupra unităților militare.

Sibiu — ora 15.00. Un grup de tineri ocupă sediul local al Securității, preluat ulterior de militari din cadrul MApN, care vor sigila încăperile și vor recupera armamentul depozitat sau aflat în posesia cadrelor Securității. Obiective strategice din oraș sunt atacate spre seară de grupuri de diversioniști.

Partidul Național Țărănesc își reia legal activitatea. Se fondează Partidul Creștin Național Țărănesc. Ulterior, cele două formațiuni politice fuzionează, formând Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. PNȚCD a fost înscris oficial la 7 ianuarie 1990.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.